O femeie nu pleacă atunci când devine greu, pleacă atunci când, alături de el, devine singură
Şi asta nu pentru că nu mai există iubire! Sau când privirile voastre sunt goale. Ea pleacă pentru că deşi e în braţele tale, ea se simte singură. Ai încetat să o cucereşti, ai încetat să-i arăţi că nu e singură, că ceva a rămas din voi şi pentru voi. Atunci când tu, cel ce spera că dacă a cucerit-o la început, asta e valabil pentru totdeauna, credeai că e pace şi iubire în inima ei, dar ea tacea pentru că puterile îi erau slăbite.
Raceala era singura adiere de la unul către celălalt. Şi nu uşoară a fost decizia ei, şi nu uşoară a fost acceptarea din partea ta. Gândeşte-te că a luat această decizie pentru amândoi, nu numai pentru ea. Cum altfel putei să fii fericit, dacă raceala era contagioasă? Ce-ţi lipseşte cel mai mult? Felul cum te aştepta în bucătarie? Atunci când purta perechea de stiletto roşii, împreună cu lenjeria pe care ai cumparat-o într-unul din momentele voastre fericite? Sau atunci când se trezea dimineaţa şi îţi zâmbea, purtând zâmbetul tău preferat? O relaţie e ca un job full time, am mai spus asta, iar amândoi trebuie să lupte pentru a avea relaţia pe care şi-au dorit-o dintotdeauna. Nu permite să se simtă singură, mai ales atunci când e în prezenţa ta.
Şi uneori asta doare destul de tare, mai ales atunci când singurătatea are termen prelungit. O femeie nu pleacă atunci când devine greu, pleacă atunci când alături de el, devine singură.
