Îți mulțumesc, băiete, că mi-ai dat mie inima pe care o doreau atâtea fete
Îți mulțumesc, băiete! Îți mulțumesc pentru secunda de sentimente. Îți mulțumesc pentru secunda în care ți-ai deschis poarta inimii și m-ai lăsat să intru în labirintul fericirii, deși orientarea a fost extrem de dificilă. A meritat fiecare pas, au meritat chiar și secundele în care am vrut să renunț, a meritat pentru ca într-un final să ajung acolo unde mi-am dorit dintotdeauna. Chiar dacă am fost extrem de aproape de eșec, tu însuți mi-ai oferit încrederea pe care eu nu o mai găseam în mine.
Îți mulțumesc pentru sufletul cald care îmi încălzeste inima care cândva era înghețată de răceala altora. Tu. Da, tu! ai cel mai bine grijă de ea, iar atunci când inimile noastre stau aproape una de alta, cuvintele sunt de prisos. Dar știi ce-mi place cel mai mult la tine? Îmi place cum mă privești și știi ce-mi mai place? Îmi place cum conturezi iubirea în culorile curcubeului.
Vreau să te întreb… de ce te comporți ca-n prima zi, ca și cum vrei să mă cucerești în fiecare clipă? De ce mi-ai oferit inima ta…cand nu puține era cele care o doreau?
De ce sufletul tău de copil se simte cel mai bine lângă al meu? Și de ce nu te pricepi la cadouri? (bine, asta rămâne între noi și cafeaua de dimineață).
Câteva cuvinte vreau să-ți mai spun, îți mulțumesc băiete pentru că ai apărut mai târziu, decât niciodată.
